Am divorțat după 20 de ani de căsnicie.

A fost o decizie pe care am luat-o de comun acord.

La vremea aceea credeam că va fi relativ simplu.

Eram o femeie matură.

Aveam independență financiară.

Lucram într-o corporație din industria farmaceutică.

Copilul meu era deja adolescent.

Și totuși ceea ce a urmat a fost neașteptat de greu.

„Credeam că mă voi descurca singură”

Gabriela Saulea: Au apărut confuzia, durerea și o perioadă depresivă foarte severă.

Nu înțelegeam ce mi se întâmplă.

Mai ales pentru că eram medic și aveam senzația că ar trebui să fiu capabilă să gestionez singură o asemenea situație de viață.

Am încercat să găsesc ajutor.

Am citit foarte mult.

În cele din urmă am ajuns inclusiv la psihiatru.

Pentru mine a fost greu să accept că ajunsesem acolo.

Programul care i-a schimbat direcția

Gabriela Saulea: După aproximativ doi ani am descoperit un program american de coaching.

Prin el am început să înțeleg mai bine de ce eram blocată.

Am trecut prin program și am simțit că viața mea începe din nou să capete contur.

Mai târziu, când am hotărât să ies din corporație, mi-am spus:

„Asta vreau să fac. Vreau să dau mai departe ceea ce am primit și eu.”

Cum a apărut Divorce Journey

Gabriela Saulea: Programul american trebuia adaptat realității din România.

Nu tot ceea ce funcționează într-o cultură funcționează identic în alta.

Așa a apărut Divorce Journey.

Lucrez cu programul acesta de aproximativ zece ani.

Am lucrat cu sute de oameni.

Uneori este foarte greu pentru că oamenii vin cu emoții copleșitoare.

Dar după câteva luni îi vezi cum încep din nou să aibă speranță și direcție.

„După divorț nu mai știam cine sunt”

DadsAround: Ce ai învățat despre tine în perioada aceea?

Gabriela Saulea: Primul lucru a fost că nu mă cunoșteam atât de bine pe cât credeam.

Mă uitam la mine și nu mă recunoșteam.

Nu înțelegeam de unde vin emoțiile acelea atât de puternice.

Și exact asta aud foarte des și de la oamenii care vin la mine:

„Nu mai știu cine sunt.”

Pentru mine acesta este un semnal că urmează o schimbare.

Divorțul schimbă mai mult decât statutul civil

DadsAround: Practic vorbim și despre o criză de identitate.

Gabriela Saulea: Exact.

Divorțul nu este numai juridic.

Nu este numai emoțional.

Există componenta parentală:

„Cum vom face co-parenting?”

Există partea financiară:

„Cum mă descurc de acum singur?”

Și există această componentă identitară care trece prin toate celelalte.

Nu mai există viața familiară de dinainte

Gabriela Saulea: Se schimbă familia extinsă.

Se schimbă prietenii.

Se schimbă vacanțele.

Se schimbă ritualurile.

Viața pe care o recunoșteai dispare.

Iar dacă încerci să rămâi exact aceeași persoană într-o viață care arată complet diferit, este foarte posibil să suferi.

De aceea apare nevoia acestei transformări.

Coachingul nu înlocuiește psihologul, avocatul sau ceilalți specialiști

Gabriela Saulea: Programul meu nu încearcă să înlocuiască susținerea psihologică.

Le recomand oamenilor să meargă și la psiholog atunci când au nevoie.

Au nevoie de avocat pentru partea juridică.

Uneori au nevoie de consiliere financiară.

Iar când există copii, poate fi util și sprijinul unui specialist în parenting.

Sunt planuri diferite ale aceluiași proces.

Tații pot începe să vadă altfel relația cu copilul după divorț

DadsAround: Ai observat schimbări în relația taților cu copiii după separare?

Gabriela Saulea: Da.

Unii tați își dau seama după divorț că relația cu copilul nu mai poate fi luată ca un dat.

Înainte exista accesul zilnic.

Poate erau mai mult în rolul de provider.

După separare, nu mai au copilul permanent lângă ei.

Și încep să conștientizeze:

„Trebuie să fac ceva activ pentru relația aceasta.”

Când timpul cu copilul devine mai valoros

Gabriela Saulea: Pentru unii tați, tocmai faptul că timpul cu copilul devine limitat îl face mai prețios.

Încep să îl prioritizeze altfel.

În unele cazuri, din ceea ce observ eu, conexiunea tată–copil poate deveni chiar mai conștientă după divorț.

Cine sunt eu acum?

DadsAround: Înainte erai soție.

Mamă.

Parte dintr-o familie.

După divorț apare întrebarea:

„Cine sunt eu acum?”

Gabriela Saulea: Exact.

Și este una dintre cele mai grele întrebări ale procesului.

Ce simte omul după divorț?

Gabriela Saulea: Eu descriu oamenilor procesul emoțional prin mai multe etape.

Negare.

Furie.

Negociere.

O perioadă de tristețe sau depresie.

Și apoi acceptare.

Dar nu toată lumea trece identic prin ele și nu trebuie văzute ca o rețetă rigidă.

Ce observ însă foarte mult este diferența dintre acceptare și resemnare.

Acceptarea nu este același lucru cu resemnarea

Gabriela Saulea: Acceptarea poate suna așa:

„A fost o etapă din viața mea.”

„Pot să învăț ceva din ea.”

„Pot merge înainte.”

Resemnarea sună mai degrabă:

„Toți bărbații sunt la fel.”

„Toate femeile sunt la fel.”

„Nu voi mai putea avea încredere în nimeni.”

Atunci experiența nu a fost integrată, ci rămâne trăită ca o pedeapsă.

Cât timp rămâi în rolul de victimă?

Gabriela Saulea: Este firesc să existe o perioadă în care te plângi.

De fostul partener.

De ceea ce s-a întâmplat.

De familia lui.

De nedreptățile pe care le-ai simțit.

Dar vine un moment în care întrebarea trebuie să devină:

„Și eu unde sunt în povestea asta?”

„Ce fac concret de aici înainte?”

„Ieșirea din Valea Plângerii”

DadsAround: Trebuie să ieși din Valea Plângerii.

Gabriela Saulea: Exact.

Momentul în care începi să întrebi „ce fac acum?” este momentul în care începe mișcarea.

Bărbații și femeile pot cere ajutor diferit

DadsAround: Ce diferențe observi între bărbați și femei după divorț?

Gabriela Saulea: Din experiența mea, femeilor le este adesea mai ușor să vorbească.

Să se descarce.

Să găsească o prietenă sau un cerc de încredere.

Bărbații încearcă mai des să pară că sunt bine.

Să demonstreze că situația nu i-a doborât.

„Nu știi ce au auzit pereții casei mele”

Gabriela Saulea: Am avut un bărbat care a venit la mine după aproximativ un an de la divorț și mi-a spus:

„Gabriela, tu nu știi ce au auzit pereții casei mele. Cât am plâns și câtă tristețe a fost acolo.”

Pentru mine spune multe despre cât de greu poate fi pentru un bărbat să arate suferința în exterior.

Tot mai mulți bărbați încep să ceară ajutor

Gabriela Saulea: Văd însă tot mai mulți bărbați care vin către coaching, către terapie sau către alte forme de sprijin.

Și cred că este un lucru foarte bun.

Când încercăm să amorțim suferința

DadsAround: Noi întâlnim și comportamente prin care tații încearcă să se distragă sau să se amorțească:

alcool,

jocuri de noroc,

dating excesiv,

pornografie,

muncă excesivă,

izolare.

Ai observat lucruri similare?

Gabriela Saulea: Da.

Și la femei pot apărea forme nesănătoase de coping.

De exemplu, consumul de alcool.

Este un mod prin care omul încearcă să calmeze o durere pe care nu știe încă să o gestioneze altfel.

Bărbații pot amâna momentul în care cer ajutor

Gabriela Saulea: Ce am observat este că unele femei ajung mai repede către o formă de susținere.

Unii bărbați încearcă pentru o perioadă să recupereze ceea ce simt că au pierdut:

libertate,

relații,

experiențe.

După o vreme descoperă că distragerea nu rezolvă durerea și încep să caute sprijin.

Robinetul roșu și robinetul verde

DadsAround: Putem imagina stresul ca pe un container care se umple.

Divorțul adaugă foarte mult:

probleme financiare,

identitare,

parentale,

emoționale.

Și trebuie să existe modalități prin care tensiunea să fie eliberată.

Unele ne pot face rău:

alcool,

tutun,

jocuri de noroc,

pornografie,

shopping compulsiv,

muncă excesivă.

Altele ne pot ajuta:

terapie,

sport,

meditație,

prietenii,

hobby-uri,

comunitate.

Ambele pot reduce tensiunea pe termen scurt, dar consecințele sunt foarte diferite.

Rușinea divorțului

Gabriela Saulea: Rușinea apare foarte mult.

Și femeile, și bărbații o pot simți.

Divorțul este încă privit de mulți oameni drept un eșec.

Iar dacă ai crescut deja cu multă rușine, vinovăție și frică, divorțul poate amplifica toate lucrurile acestea.

Divorțul nu trebuie să devină identitatea ta

Gabriela Saulea: Uneori o femeie spune aproape rușinată:

„Sunt divorțată.”

Eu o întreb:

„Dacă ai fi avut un business care a eșuat, ai spune că tu ești un eșec?”

Ai avut o relație care s-a terminat.

Nu înseamnă că lucrul acesta trebuie să definească întreaga ta persoană.

Poate fi prevenit divorțul?

DadsAround: Hai să vorbim și despre prevenție.

Vin la tine și oameni care încă nu au decis să divorțeze?

Gabriela Saulea: Da.

Și primul lucru pe care îl spun este că divorțul nu este automat soluția la problema pe care o ai.

Uneori oamenii cred:

„Divorțez și am scăpat.”

Dar după divorț începe un alt proces, foarte complicat.

Dacă relația poate fi salvată și ambii oameni mai au resurse, merită explorată opțiunea.

Dacă încă întrebi „mai putem face ceva?”, încă există un spațiu de lucru

Gabriela Saulea: Dacă o persoană vine și întreabă:

„Mai putem face ceva?”

înseamnă că nu a luat încă decizia definitivă.

Poate exista spațiu pentru schimbare.

Poate problema nu este că unul dintre cei doi este „rău”.

Poate oamenii nu mai știu să comunice.

Nu mai înțeleg nevoile celuilalt.

Au încetat să fie atenți unul la altul.

Lucrurile mici pot schimba dinamica

Gabriela Saulea: Uneori dau exerciții foarte simple.

De exemplu:

„De trei ori pe zi observă ceva bun și spune-i partenerului.”

Nu trebuie să fie ceva extraordinar.

„Mulțumesc că ai dus gunoiul.”

„Am apreciat că ai făcut asta.”

Pentru că după ani de relație încetăm uneori să mai vedem lucrurile mici.

Relația nu este un bun pe care îl primești definitiv

DadsAround: Practic una dintre greșeli este că începem să luăm relația ca pe ceva garantat.

Gabriela Saulea: Da.

Nu este suficient să fi construit relația acum 10 sau 20 de ani.

Relația există și astăzi.

Și are nevoie de atenție astăzi.

Întoarcerea către propria persoană

Gabriela Saulea: Pentru multe femei este foarte important să-și rezerve concret timp pentru ele.

Nu:

„Când o să am timp.”

Ci:

„Mâine de la ora asta la ora asta am o oră pentru mine.”

Pentru că altfel to-do list-ul familiei îți poate ocupa întreaga viață.

Nu încerca să-l schimbi permanent pe celălalt

Gabriela Saulea: Același principiu este important pentru ambii parteneri.

Ne consumăm foarte multă energie încercând să schimbăm omul de lângă noi.

Dar și pe noi înșine ne schimbăm greu.

Să construim întregul proiect al relației pe ideea:

„Îl voi schimba eu pe celălalt”

duce foarte multă frustrare.

Cum eram când ne-am cunoscut?

Gabriela Saulea: Un exercițiu pe care îl propun este:

„Adu-ți aminte cum erai în perioada în care v-ați cunoscut.”

„Cum erai atunci?”

„Cum ești astăzi?”

Nu mai ai aceeași vârstă.

Poate corpul s-a schimbat.

Viața s-a schimbat.

Dar întrebarea este ce parte din energia și atenția de atunci a dispărut.

După divorț, atenția se duce întâi către copil

DadsAround: Ce se întâmplă cu atenția părinților după separare?

Gabriela Saulea: Prima reacție a multora este:

„Cum fac să nu-mi rănesc copilul?”

Există multă vinovăție.

Apoi poate apărea furia față de fostul partener.

Și atunci atenția se mută de la copil la:

„Eu am dreptate și trebuie să demonstrez asta.”

Aici putem începe să rănim copilul fără să ne dăm seama.

Copilul nu este psihologul părintelui

Gabriela Saulea: Văd părinți care spun:

„Copilul meu are 13 ani. A văzut ce se întâmplă. Pot să vorbesc cu el despre infidelitate și despre toate lucrurile pe care mi le-a făcut tatăl lui.”

Nu.

Copilul nu este persoana care trebuie să ducă problema dintre adulți.

Poți repara dacă ai spus deja prea mult

Gabriela Saulea: Chiar dacă ai făcut greșeala, poți reveni.

Poți spune:

„Îmi pare rău. Nu trebuia să pun lucrurile acestea pe umerii tăi.”

„Tatăl tău este tatăl tău.”

„Problema mea cu el ca fost soț este problema mea.”

Asta poate lua o parte din presiune de pe copil.

Fă-ți jumătatea ta de co-parenting cât poți de bine

Gabriela Saulea: Oamenii îmi spun:

„Eu încerc, dar celălalt mă vorbește de rău.”

„Celălalt îmi îndepărtează copilul.”

Eu le spun:

„Fă-ți partea ta cât poți de bine.”

Nu poți controla jumătatea celuilalt.

Copilul ca proiect comun

Gabriela Saulea: Imaginează-ți că la serviciu trebuie să lucrezi la un proiect foarte important cu un coleg pe care nu îl placi.

Nu trebuie să deveniți prieteni.

Dar proiectul trebuie făcut.

După divorț, proiectul comun este copilul.

Lasă problema cu fostul partener în relația de adulți și uită-te la el și ca la mama sau tatăl copilului.

Cum arată un „divorț deștept”?

DadsAround: Dacă divorțul nu mai poate fi evitat, putem divorța foarte conflictual sau putem încerca să îl gestionăm mai inteligent.

Cum îi ajuți pe oameni să diferențieze rolurile?

Gabriela Saulea: Primul pas în programul meu este ieșirea treptată din perspectiva exclusivă de victimă.

Nu pentru a spune că oamenilor nu li s-au întâmplat lucruri nedrepte.

Ci pentru a putea întreba:

„Ce ține de mine de aici înainte?”

Povestea divorțului are întotdeauna cel puțin două perspective

Gabriela Saulea: Încercăm să privim și povestea celuilalt.

Facem inclusiv exerciții de schimbare a perspectivei.

Cum ar suna povestea spusă de fostul partener?

Ce nevoi avea el?

Ce nevoi avea ea?

Nu pentru a scuza orice comportament.

Ci pentru a obține claritate.

Curiozitate și empatie

DadsAround: Practic apar două mecanisme importante:

curiozitatea și empatia.

Poți să te oprești și să întrebi:

„Cum mă simt eu acum?”

„De ce sunt atât de furios?”

„De ce aș avea nevoie?”

Și apoi:

„Oare ce s-a întâmplat cu celălalt?”

„De ce a reacționat atât de puternic?”

În mijlocul furiei, exercițiul este mult mai greu

Gabriela Saulea: Teoretic sună foarte bine.

Dar în furia intensă a divorțului este foarte greu.

De aceea spun că asemenea mecanisme trebuie exersate.

Nu poți intra pentru prima dată în sala de sport și ridica direct cea mai mare greutate.

Nu încerca să faci singur tot divorțul

Gabriela Saulea: Una dintre recomandările mele este:

nu încerca să treci singur prin tot procesul.

Oamenii inteligenți spun foarte des:

„Ne descurcăm.”

„Suntem maturi.”

„Rezolvăm noi.”

Și eu am crezut același lucru.

Pentru mine au urmat doi ani de blocaj.

Semnarea actelor nu înseamnă că s-a terminat procesul

Gabriela Saulea: Divorțul nu este:

„Am mers la notar.”

„Am semnat.”

„Gata.”

Există o tranziție emoțională, parentală, financiară și identitară.

Iar timpul singur nu garantează că toate lucrurile acestea se vor așeza.

Nu trebuie să rezolvi totul astăzi

DadsAround: Pentru cineva care ascultă poate suna copleșitor:

psiholog,

avocat,

coaching,

copii,

bani,

identitate.

Dar nu trebuie să faci totul într-o singură zi.

Încearcă un singur lucru.

O conversație reală.

O întâlnire de grup.

O ședință.

Un exercițiu.

O carte pe care chiar o folosești.

Fă primul pas.

Poate ajuta o separare temporară înainte de divorț?

DadsAround: Dar varianta:

„Luăm o pauză.”

„Stăm o perioadă în case diferite.”

Poate ajuta?

Gabriela Saulea: Uneori da.

Dacă tensiunea este foarte mare și alternativa imediată este divorțul, distanța poate oferi perspectivă.

Dar ideal ar fi ca perioada aceea să fie folosită conștient.

De exemplu, fiecare să lucreze cu sine.

Nu doar să locuiască separat și să aștepte.

Cum anunțăm copilul că părinții divorțează?

DadsAround: Ajungem la copil.

El nu și-a ales divorțul.

Cum îl protejăm?

Gabriela Saulea: În primul rând trebuie să fim siguri de decizie înainte să-i dăm vestea.

Nu îi spui:

„Divorțăm.”

iar peste două săptămâni:

„Ne-am răzgândit.”

Este o veste foarte mare pentru copil.

Adultul trebuie să gestioneze comunicarea ca adult

Gabriela Saulea: Mai întâi trebuie să gestionezi discuțiile cu ceilalți adulți.

Nu îi spui copilului și apoi îl lași pe el să îi anunțe bunicii.

Copilul nu este ambasadorul familiei.

Nu este mesagerul divorțului.

Ideal, anunțul se face împreună

Gabriela Saulea: Dacă situația permite, este bine ca ambii părinți să fie acolo.

Să existe timp după conversație.

Nu îi spui copilului noaptea înainte de culcare și apoi pleci.

Are nevoie să poată întreba.

Să proceseze.

Să vadă că părinții sunt disponibili.

Copilul nu are nevoie de detaliile intime ale despărțirii

Gabriela Saulea: Nu îi spui:

„Divorțăm pentru că tatăl tău m-a înșelat.”

sau:

„Mama ta a făcut cutare lucru.”

Astea sunt problemele dintre adulți.

Copilul nu are nevoie de detaliile acestea pentru a înțelege că părinții se vor despărți.

Nu îl pedepsi pe copil pentru conflictul cu celălalt părinte

Gabriela Saulea: Aud uneori:

„Nu-l mai vede pe taică-su.”

Dar dacă tatăl este un părinte sigur pentru copil, ceea ce faci nu este numai să îl pedepsești pe fostul soț.

Îl privezi și pe copil de relația cu tatăl lui.

Faptul că nu îți mai place omul acela ca soț este o discuție diferită de rolul lui parental.

Copilul nu este minge de ping-pong

Gabriela Saulea: Copilul nu trebuie folosit:

„Dacă nu plătește pensia, nu te duci la el.”

„Spune-mi cine era la tata.”

„Era acolo noua lui parteneră?”

Aceste lucruri îl pun în mijlocul conflictului.

Și pentru un copil pot deveni o povară foarte mare.

Mamele și tații pot simți nedreptatea din direcții diferite

Gabriela Saulea: Aud de la unele mame:

„Eu am rămas cu toată responsabilitatea.”

„Nu îmi ajung banii.”

„Nu mai am viață personală.”

Iar de la unii tați:

„Contribui financiar, dar îmi văd copiii foarte puțin.”

Fiecare poate simți că situația este profund nedreaptă.

Dar emoțiile acestea trebuie gestionate de adulți.

Nu puse pe umerii copilului.

Relația Gabrielei cu propria fiică după divorț

DadsAround: Tu ai discutat ulterior cu fiica ta despre divorț?

Gabriela Saulea: Avea 16 ani când am divorțat.

După divorț relația noastră a devenit foarte tensionată.

Aproximativ patru ani ne-am înțeles foarte greu.

Uneori mergea la tatăl ei.

Alteori venea la mine.

A fost o perioadă complicată.

Când părinții nu fac echipă, adolescentul simte ruptura

Gabriela Saulea: Și adolescența a contat foarte mult.

Dar faptul că eu și tatăl ei nu eram foarte aliniați a făcut lucrurile și mai dificile.

Ulterior, când eu am început propriul proces de schimbare, am început să abordez și relația cu ea diferit.

Și dinamica dintre noi s-a schimbat.

Articolul primit de la fiica ei

Gabriela Saulea: Mai târziu, fiica mea m-a ajutat inclusiv în business.

Și mi-a scris un articol despre mine.

A povestit cum mă văzuse înainte.

Cum mă văzuse după divorț.

Și cum observase transformarea mea.

Pentru mine a fost un cadou extraordinar.

Să aflu, de la propriul copil, cum trăise ea perioada aceea.

Relația cu copilul trece și prin etape dificile

Gabriela Saulea: Uneori un părinte simte:

„Mi-am pierdut copilul.”

Dar relațiile trec prin etape.

Există ani mai buni.

Ani mai complicați.

Adolescență.

Schimbări.

Important este să continui să lucrezi asupra ta și asupra felului în care intri în relație cu copilul.

DadsAround: Poate acesta este și unul dintre mesajele cu care închidem sezonul.

Divorțul nu este numai finalul unei relații.

Este o tranziție care schimbă identitatea, familia și felul în care rămânem părinți.

Iar copilul nu trebuie să fie persoana care repară ceea ce adulții nu au reușit să rezolve între ei.

Gabriela, îți mulțumim pentru prezență și pentru deschiderea cu care ai vorbit despre propria experiență și despre munca ta cu oamenii care trec prin divorț.

DadsAround Podcast la Itsy Bitsy FM continuă să ofere taților și părinților separați informații, experiențe și perspective care îi pot ajuta să traverseze mai sănătos aceste perioade.